Legea dării în plată 2020. O nouă șansă pentru debitorii supraîndatorați
În Monitorul Oficial al României nr. 386 din 13 mai 2020 a fost publicată Legea nr. 52 din 13 mai 2020 (în continuare Legea 52) pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite (în continuare Legea 77).
Potrivit art. 78 din Constituția României legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării. Data publicării este 13 mai 2020.
De ce a fost necesară această lege de modificare?
Legea nr. 77 a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 (în continuare Decizia 623) din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Ce aduce nou această modificare?
În continuare voi prezenta comparativ articolele declarate neconstituționale și ce aduce nou aceasta lege 52 atât de mult așteptată de debitorii supraîndatorați.
Potrivit art. 78 din Constituția României legea intră în vigoare la 3 zile de la data publicării. Data publicării este 13 mai 2020.
De ce a fost necesară această lege de modificare?
Legea nr. 77 a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623 (în continuare Decizia 623) din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.
Ce aduce nou această modificare?
În continuare voi prezenta comparativ articolele declarate neconstituționale și ce aduce nou aceasta lege 52 atât de mult așteptată de debitorii supraîndatorați.
DPIA. Secțiune Q&A
Extras
1. Ce este DPIA? Acronimul vine de la Data Protection Impact Assessment. Așa cum o sugerează și denumirea, DPIA este un proces destinat să descrie prelucrarea, să evalueze necesitatea și proporționalitatea acesteia și să contribuie la gestionarea riscurilor la adresa drepturilor și libertăților persoanelor vizate rezultate din prelucrarea datelor cu caracter personal, prin evaluarea acestora și stabilirea de măsuri pentru atenuarea lor. De asemenea este un instrument util pentru a demonstra că au fost luate măsuri adecvate pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul (...)
1. Ce este DPIA? Acronimul vine de la Data Protection Impact Assessment. Așa cum o sugerează și denumirea, DPIA este un proces destinat să descrie prelucrarea, să evalueze necesitatea și proporționalitatea acesteia și să contribuie la gestionarea riscurilor la adresa drepturilor și libertăților persoanelor vizate rezultate din prelucrarea datelor cu caracter personal, prin evaluarea acestora și stabilirea de măsuri pentru atenuarea lor. De asemenea este un instrument util pentru a demonstra că au fost luate măsuri adecvate pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul (...)
Cum aplică Fondul de Garantare plafonul de 450 000 lei si cum ar trebui aplicat?
O problemă destul de spinoasă în practica instanțelor de judecată o constituie aplicarea Legii 213/2015 în ce privește plafonul de despagubire de 450 000 lei.
Discuția este cu atât mai actuală cu cât insolvența societăților de asigurare (a se vedea Aastra SA, Carpatica Asig SA) nu mai reprezintă o posibilitate legală, ci o realitate izbitoare.
Tocmai pentru ipoteza insolvenței societăților de asigurare s-a constituit Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). Fondul are rolul de a-i despagubi pe cei care dețin o creanță de asigurare.
Fără a intra în detalii privind sursele de finanțare ale Fondului, trebuie ținut cont că resursele acestuia sunt limitate. Astfel, pentru a evita un colaps, s-a prevăzut prin lege un plafon maxim în limita căruia Fondul despăgubște și acesta este de 450 000 lei.
Astfel, daca există o asigurare (obligatorie sau facultativă) și dreptul de despăgubire s-a nascut, iar Asiguratorul este în insolvență, pe lângă posibilitatea înscrierii la masa credală, există posibilitatea de a face o cerere de plată către Fond.
Lucrurile par simple până aici. Se complică, însă, în situația în care un Asigurator a despăgubit mai mulți asigurați și se intoarce împotriva Asiguratorului persoanei care se face vinovată de cauzarea prejudiciului pentru sumele plătite, iar Asiguratorul persoanei vinovate este în insolvență.
Va avea, în acest caz, Asiguratorul care a plătit dreptul de a obține de la Fond despăgubirea pentru fiecare sumă platită în limita a 450 000 lei, sau plafonul de 450 000 lei se aplică pe creditor?
Discuția este cu atât mai actuală cu cât insolvența societăților de asigurare (a se vedea Aastra SA, Carpatica Asig SA) nu mai reprezintă o posibilitate legală, ci o realitate izbitoare.
Tocmai pentru ipoteza insolvenței societăților de asigurare s-a constituit Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). Fondul are rolul de a-i despagubi pe cei care dețin o creanță de asigurare.
Fără a intra în detalii privind sursele de finanțare ale Fondului, trebuie ținut cont că resursele acestuia sunt limitate. Astfel, pentru a evita un colaps, s-a prevăzut prin lege un plafon maxim în limita căruia Fondul despăgubște și acesta este de 450 000 lei.
Astfel, daca există o asigurare (obligatorie sau facultativă) și dreptul de despăgubire s-a nascut, iar Asiguratorul este în insolvență, pe lângă posibilitatea înscrierii la masa credală, există posibilitatea de a face o cerere de plată către Fond.
Lucrurile par simple până aici. Se complică, însă, în situația în care un Asigurator a despăgubit mai mulți asigurați și se intoarce împotriva Asiguratorului persoanei care se face vinovată de cauzarea prejudiciului pentru sumele plătite, iar Asiguratorul persoanei vinovate este în insolvență.
Va avea, în acest caz, Asiguratorul care a plătit dreptul de a obține de la Fond despăgubirea pentru fiecare sumă platită în limita a 450 000 lei, sau plafonul de 450 000 lei se aplică pe creditor?
Termeni si Conditii site vs Politica de Confidentialitate. Respecta GDPR?
O data cu intrarea in vigoare a Regulamentului General privind protectia datelor, am primit diverse solicitari de la detinatorii de site-uri pentru a reformula ,,Termenii si Conditiile’’.
Pentru acest motiv, am simtit nevoia de a veni cu lamuriri pentru a face o distinctie clara intre Termeni si Conditii (Terms and Conditions), pe de o parte si Politici de Confidentialitate (Privacy Policies), pe de alta parte.
Pentru acest motiv, am simtit nevoia de a veni cu lamuriri pentru a face o distinctie clara intre Termeni si Conditii (Terms and Conditions), pe de o parte si Politici de Confidentialitate (Privacy Policies), pe de alta parte.
Aplicabilitate GDPR. Operator non-UE, Persoana Imputernicita UE. Operator UE, Persoana Imputernicita non-UE
I. Cadrul Legal. Regulamentul stabileste la Articolul 1 alin. (3) principiul teritorialitatii aplicabilitatii sale in interiorul UE, astfel Libera circulație a datelor cu caracter personal în interiorul Uniunii nu poate fi restricționată sau interzisă din motive legate de protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.”
Articolul 3 din Regulament arata situatiile care deroga de la principiul teritorialitatii, astfel:
...
Articolul 3 din Regulament arata situatiile care deroga de la principiul teritorialitatii, astfel:
...
Cat costa un avocat?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa lamurim de la bun inceput ca ne referim la un avocat pregatit, care este in permanenta conectat la noutati in domeniul juridic, care participa constant la conferinte pentru desavarsirea sa profesionala si care este validat de practica si rezultate. Acestea fiind spuse, costul rezonabil al unei sedinte de consultanta juridica poate fi situat undeva in jurul sumei de 50 euro/ora.
Recuperarea creanțelor mai mari de 10 000 lei, scadente de mai mult de 30 zile
Conform Informațiilor disponibile pe site-ul Ministerului Economiei http://economie.gov.ro/transparenta-decizionala/proiecte-in-dezbatere-publica se află în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2001.
Pe scurt, Proiectul de Ordonanță prevede că firmele cu sediul în România, indiferent de forma de organizare și de capital (privat sau de stat) au obligația de a întocmi situația privind facturile restante mai mari de 10000 lei individual sau cumulând 10000 lei pe același creditor/debitor și mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România.
Pe scurt, Proiectul de Ordonanță prevede că firmele cu sediul în România, indiferent de forma de organizare și de capital (privat sau de stat) au obligația de a întocmi situația privind facturile restante mai mari de 10000 lei individual sau cumulând 10000 lei pe același creditor/debitor și mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România.
AŢI REALIZAT VENITURI DIN JOCURI DE NOROC ONLINE? CE IMPOZIT DATORAŢI ŞI CUM SE CALCULEAZĂ ACESTA? CE PROBLEME POT SĂ APARĂ?
Dacă aţi realizat venituri din jocuri de noroc online trebuie să ştiţi că acestea sunt venituri supuse impozitării. Potrivit art. 110, Cod Fiscal care poartă denumirea marginală Determinarea impozitului aferent veniturilor din premii și din jocuri de noroc, (2) Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:
(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură:
a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;
b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
- până la 66.750, inclusiv = 1%
- peste 66.750 - 445.000, inclusiv= 667,5 + 16% pentru ceea ce depășește suma de 66.750
- peste 445.000=61.187,5 + 25% pentru ceea ce depășește suma de 445.000
(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute în bani și/sau în natură:
a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;
b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine și lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.
PROCEDURA DE RAMBURSARE A TVA DE CĂTRE FISCUL DIN ROMÂNIA. PROBLEME ȘI SOLUȚII
Reglementările naționale în materia rambursării de TVA se bucură de claritate și previzibilitate, fiind adoptate chiar și la nivel intern o serie de proceduri care ar trebui să facă acest proces simplu, de încredere și rapid.
Din păcate, însă, din motive greu de înțeles, instanțele de judecată din țara noastră sunt sufocate de dosare împotriva soluțiilor date de ANAF în soluționarea deconturilor de TVA/a cererilor de rambursare.
Așadar, dacă aveți de luat TVA de la stat și întâmpinați întârzieri neașteptate sau decizii de respingere neîntemeiate e bine să știți că nu sunteți singurii în această situație și trebuie să urmați procedurile legale pentru a obliga organul fiscal la restituire.
În cele ce urmează vom analiza pe scurt care este traseul pe care îl urmează cererea dvs. de la înregistrare și până la soluționare, atât în cazul soluționării deconturilor negative de TVA cu opțiune de rambursare depuse de persoane impozabile astfel cum acestea sunt definite la art. 316 Cod Fiscal, cât și de persoane din state membre UE.
Din păcate, însă, din motive greu de înțeles, instanțele de judecată din țara noastră sunt sufocate de dosare împotriva soluțiilor date de ANAF în soluționarea deconturilor de TVA/a cererilor de rambursare.
Așadar, dacă aveți de luat TVA de la stat și întâmpinați întârzieri neașteptate sau decizii de respingere neîntemeiate e bine să știți că nu sunteți singurii în această situație și trebuie să urmați procedurile legale pentru a obliga organul fiscal la restituire.
În cele ce urmează vom analiza pe scurt care este traseul pe care îl urmează cererea dvs. de la înregistrare și până la soluționare, atât în cazul soluționării deconturilor negative de TVA cu opțiune de rambursare depuse de persoane impozabile astfel cum acestea sunt definite la art. 316 Cod Fiscal, cât și de persoane din state membre UE.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE FACE LUMINĂ, MĂCAR PARTE, ÎN MATERIA EXECUTĂRILOR SILITE ILEGALE PORNITE DE RECUPERATORII DE CREANȚE
Înalta Curte de Casație și Justiție face lumină, măcar parte, în materia executărilor silite ilegale pornite de recuperatorii de creanțe.
Prin încheierea din data de 25 octombrie 2017 pronunțată în dosarul 8860/306/ 2015 Tribunalul Sibiu a decis sesizarea Înaltei Curți Casație și Justiție conform art. 519 din Codul de Procedură Civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile de dezlegare a următoarei chestiuni de drept: dacă dispozitiile Cărții I, Titlul II, Secțiunea a IV-a, art. 84 se aplică și în faza executării silite, respectiv dacă Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii se referă și la faza de executare silită atunci când folosește sintagma în fața instanțelor judecătorești.
Amintim că și noi am ridicat această problemă şi am arătat că potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 9/2016 pronunțată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
Am susținut cu acel prilej că, din punctul nostru de vedere, în procedura constestației la executare, toate executările pornite în baza unei cereri semnate de mandatar, de consilierul juridic sau avocatul Mandatarului trebuie anulate.
PRIN DECIZIA NR. 2/2018 PRONUNȚATĂ DE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE S-A STABILIT CĂ EXISTENŢA UNUI SECHESTRU ASIGURĂTOR PENAL ASUPRA IMOBILELOR UNEI PERSOANE FIZICE SAU JURIDICE NU SUSPENDĂ EXECUTAREA SILITĂ ÎNCEPUTĂ DE UN CREDITOR IPOTECAR, AL CĂRUI DREPT DE IPOTECĂ ASUPRA ACELORAŞI BUNURI A DEVENIT OPOZABIL TERŢILOR ANTERIOR ÎNFIINŢĂRII MĂSURII ASIGURĂTORII DIN PROCESUL PENAL ŞI NU DETERMINĂ NULITATEA ACTELOR DE EXECUTARE ULTERIOARE ÎNFIINŢĂRII MĂSURII ASIGURĂTORII DIN PROCESUL PENAL ASUPRA ACELORAŞI BUNURI
Prin Decizia nr. 2/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui RIL au fost admise recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi, în consecinţă, s-au stabilit următoarele:
Referitor la dispoziţiile art. 249 din Codul de procedură penală (art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968) şi art. 2.345 din Codul civil, existenţa unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra aceloraşi bunuri a devenit opozabil terţilor anterior înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal şi nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra aceloraşi bunuri.
Soluția este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Referitor la dispoziţiile art. 249 din Codul de procedură penală (art. 163 din Codul de procedură penală de la 1968) şi art. 2.345 din Codul civil, existenţa unui sechestru asigurător penal asupra imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra aceloraşi bunuri a devenit opozabil terţilor anterior înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal şi nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înfiinţării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra aceloraşi bunuri.
Soluția este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
CINE PLĂTEȘTE AMENDA PENTRU LIPSA ROVINIETEI CÂND NOUL PROPRIETAR NU FACE DEMERSURI PENTRU ÎNSCRIEREA SA ÎN CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE?
Aţi vândut un autoturism, însă noul proprietar nu a efectuat formalităţile pentru înscrierea maşinii pe numele său? Continuaţi să primiţi amenzi pentru lipsa rovinietei deşi nu mai sunteţi proprietar? Care este orientarea instanţelor de judecată în această privinţă? Dovada scoaterii din evidenţa DITL este suficientă pentru a demonstra lipsa calităţii de utilizator?
EXECUTAREA SILITĂ JUDECĂTOREASCĂ. SECHESTRUL PENAL. CONFISCAREA. EXECUTAREA SILITĂ FISCALĂ. DELIMITAREA DE COMPETENȚĂ
Ce se întâmplă când executarea silită judecătorească (executarea realizată de un Executor Judecătoresc) vine în concurs cu sechestrul penal?
Există situații în care, în cursul executării silite judecătorești, se descoperă că asupra bunurilor debitorului urmărit s-a instituit sechestru penal.
Se ridică astfel următoarele întrebări:
Există situații în care, în cursul executării silite judecătorești, se descoperă că asupra bunurilor debitorului urmărit s-a instituit sechestru penal.
Se ridică astfel următoarele întrebări:
- executarea silită judecătorească asupra bunului ce face obiectul măsurii asiguratorii penale poate continua, sau trebuie suspendată?
- actele de executare efectuate ulterior înființării sechestrului penal sunt valabile sau se impune a fi anulate?
- statul (în calitate de potenţial creditor) dobândește prin instituirea măsurii asiguratorii un drept de preferinţă faţă de alţi creditori?
- există obligația creditorului urmăritor care își vede afectat bunul ce formează obiectul garanției sale de a uzita de procedura prevăzută de art. 250 din Codul de procedură penală?
Executarea silită pornită de contribuabil împotriva ANAF pentru RESTITUIREA taxei auto. Ce spune INSTANȚA de judecată cu privire la EȘALONAREA pe 5 ani a OBLIGAȚIEI de restituiRE a taxei auto când OBLIGAȚIA de restituire în sarcina statului a fost dispusă prin hotărâre JUDECĂTOREASCĂ definitivă?
Pentru a se pune la adăpost de executările silite ce puteau fi pornite de contribuabili împotriva ANAF pentru taxele de poluare încasate ilegal, statul român, a adoptat un act normativ prin care se prevede că acestea se restituie eșalonat în 5 ani.
Astfel, prin dispozițiile art. XV din OUG 8/2014 s-a instituit eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești (devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015), având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pe parcursul a 5 ani calendaristici, calculați după trecerea a 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire, interval de timp în care, conform art. XV alin. ( 4) din actul normativ mai sus menționat, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Astfel, prin dispozițiile art. XV din OUG 8/2014 s-a instituit eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești (devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015), având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pe parcursul a 5 ani calendaristici, calculați după trecerea a 45 de zile de la înregistrarea cererii de restituire, interval de timp în care, conform art. XV alin. ( 4) din actul normativ mai sus menționat, orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
Care este instanţa competentă să judece contestaţia la executare silită pornită de ANAF - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE- SERVICIUL EXECUTARI SILITE CAZURI SPECIALE?
În materie de competenţă teritorială normele juridice aplicabile reglementează o competenţă absolută pentru a cărei determinare sunt aplicabile regulile prevăzute de Codul de Procedură Fiscală şi în completare normele din Codul de Procedură Civilă, în vigoare la data emiterii de către instanţa penală către ANAF a adresei pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse în cauză.
CUM POT FI CONTESTATE MĂSURILE ASIGURATORI DISPUSE ÎN CADRUL PROCESULUI PENAL ÎN CURSUL JUDECĂŢII? CARE ESTE INSTANŢA COMPETENTĂ?
În acest caz contestaţia la executare silită este inadmisibilă având în vedere că revine instanței superioare celei care a dispus măsura competența de a se pronunţa asupra măsurilor dispuse şi a modului de aducere la îndeplinire.
Anularea întregii executări silite ca urmare a anulării cererii de executare formulate de recuperator sau avocatul recuperatorului. Posibilitatea fraudării legii prin instituţia administrării bunului altuia
Potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 9/2016 pronunțată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
RESTITUIREA TAXEI AUTO ÎN 2017
Aţi plătit taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule sau timbrul de mediu pentru autovehicule?
Atunci trebuie să stiţi că a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 care vă permite să cereţi pe cale administrativă (direct la organul fiscal) restituirea taxei, indiferent de denumirea ei.
Ce taxe se restituie?
1. Taxa de poluare-introdusă prin OUG 50/2008;
2. Taxa pentru emisii poluante- introdusă prin Legea 9/2012;
3. Timbru de mediu- introdus prin OUG 9/2013.
Atunci trebuie să stiţi că a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă 52/2017 care vă permite să cereţi pe cale administrativă (direct la organul fiscal) restituirea taxei, indiferent de denumirea ei.
Ce taxe se restituie?
1. Taxa de poluare-introdusă prin OUG 50/2008;
2. Taxa pentru emisii poluante- introdusă prin Legea 9/2012;
3. Timbru de mediu- introdus prin OUG 9/2013.
RECUPERATORII DE CREANȚE. ÎNTRE POVESTE ȘI REALITATE
Conceptul de ,,recuperări creanţe’’ s-a impus în piaţă pe fondul sărăciei, birocraţiei şi absenţei oricărei preocupări de a fi introduse în şcoală ore de educaţie juridică, dar mai ales, s-a impus din lăcomia sistemului bancar pe fondul crizei economice.
Astfel, la îndemâna băncii cu un portofoliu mare de credite neperformante era să ,,îşi’’ înfiinţeze un SRL sau să colaboreze cu un SRL ,,specializat în recuperări creanţe’’.
Creditele neperformante erau cesionate la un preţ infim către SRL-urile infiinţate de aceste banci pentru o serie de avantaje de ordin fiscal, de rating etc.
Numeni nu pierdea- banca era curăţată, creditele puteau fi urmarite în continuare de SRL-urile ,,agreate’’/înfiinţate de bănci, etc.
Imaginaţi-vă lobby-ul imens creat în jurul acestei idei, fondurile imense angajate în publicitate, pentru ca o idee atât de respingătoare ca hărţuirea să fie adoptată de societate în ansambul său ca o stare de normalitate, mahalagismul la rang de profesie.
Pe acest fond au apărut socităţiile comerciale care nu sunt ale băncilor, care nu recuperează credite bancare, recuperează de la societăţi pentru societăţi, care se comportă în piaţă ca adevărate case de avocatură. Ele se numesc înşelător ,,.....şi asociaţii’’ şi se laudă că ,,sunt atât de bune încât nu vă costă nimic'', ,,plătiţi doar la recuperare, procent din suma recuperată'', sau, ,,ne recuperăm comisionul de la debitorii dvs.’’
Astfel, la îndemâna băncii cu un portofoliu mare de credite neperformante era să ,,îşi’’ înfiinţeze un SRL sau să colaboreze cu un SRL ,,specializat în recuperări creanţe’’.
Creditele neperformante erau cesionate la un preţ infim către SRL-urile infiinţate de aceste banci pentru o serie de avantaje de ordin fiscal, de rating etc.
Numeni nu pierdea- banca era curăţată, creditele puteau fi urmarite în continuare de SRL-urile ,,agreate’’/înfiinţate de bănci, etc.
Imaginaţi-vă lobby-ul imens creat în jurul acestei idei, fondurile imense angajate în publicitate, pentru ca o idee atât de respingătoare ca hărţuirea să fie adoptată de societate în ansambul său ca o stare de normalitate, mahalagismul la rang de profesie.
Pe acest fond au apărut socităţiile comerciale care nu sunt ale băncilor, care nu recuperează credite bancare, recuperează de la societăţi pentru societăţi, care se comportă în piaţă ca adevărate case de avocatură. Ele se numesc înşelător ,,.....şi asociaţii’’ şi se laudă că ,,sunt atât de bune încât nu vă costă nimic'', ,,plătiţi doar la recuperare, procent din suma recuperată'', sau, ,,ne recuperăm comisionul de la debitorii dvs.’’
Cum influențează cea mai nouă Hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene situația datornicilor în franci elvețieni?
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară de Curtea de Apel Oradea într-o cauză pendinte Ruxandra Paula Andriciuc și alții împotriva Băncii Românești SA.
CUM PUTEȚI DESFIINȚA EXECUTAREA SILITĂ INVOCÂND CLAUZELE ABUZIVE DIN CONTRACTUL DE CREDIT?
Cu siguranță dacă aveți un credit ați auzit până acum că au existat numeroase acțiuni colective ale Autorității pentru Protecția Consumatorului pentru declararea ca abuzive a unor clauze cuprinse în contractele de credite preformulate de banci și eliminarea acestora din contracte, cu efect erga omnes.
De asemenea, datornici captivi la banci ca și dvs. au acționat pe cont propriu și au obținut în instanță eliminarea acestor clauze din contract.
De asemenea, datornici captivi la banci ca și dvs. au acționat pe cont propriu și au obținut în instanță eliminarea acestor clauze din contract.
LEGEA CONVERSIEI A FOST DECLARATĂ NECONSTITUŢIONALĂ. CINE VA ADUCE SOLUŢIA: PARLAMENTUL, JUDECĂTORUL SAU/ŞI AVOCATUL?
Scurt istoric. În contextul adoptării Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 februarie 2014, 131 de parlamentari au iniţiat, la data de 12 februarie 2014, ceea ce urma să devină cunoscută ca Legea Converisiei.
În expunerea de motive se preciza că obiectul său de reglementare urmăreşte protejarea consumatorilor care au credite într-o monedă străină, alta decât moneda naţională, de majorarea ratelor bancare, cauzată de fluctuaţiile cursului de schimb valutar, acordându-se posibilitatea consumatorilor de a opta pentru conversia creditelor, din moneda străină în lei, fără costuri suplimentare, comisioane sau garanţii adiţionale. [...]
De asemenea, se menţiona că propunerea legislativă are în vedere şi dreptul european privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, respectiv dispoziţiile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului. Propunerea legislativă prevedea efectuarea conversiei la cursul de schimb aplicabil în ziua realizării conversiei, dacă în contractul de credit nu se specifica altfel.
Propunerea legislativă a fost adoptată în prima Cameră sesizată, Senatul României, la data de 18 iunie 2014 şi transmisă Camerei Deputaţilor, la data de 23 iunie 2014.
La data de 20 septembrie 2016 este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 preia în capitolul VI, intitulat Împrumuturi în valută, conţinutul propunerii legislative, în integralitatea sa.
Procedura legislativă este reluată în Camera decizională abia în data de 11 octombrie 2016, când este primit raportul comun întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de Comisia juridică de disciplină şi imunităţi ale Camerei Deputaţilor, prin care se formulează mai multe amendamente asupra propunerii iniţiale.
Legea este adoptată de către Camera Deputaţilor, cu amendamentele propuse, la data de 18 octombrie 2016, şi trimisă Preşedintelui României spre promulgare la data de 24 octombrie 2016, dată la care Guvernul a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu un control a priori.
Curtea Constituţională a hotărât prin Decizia 62/2017 că Legea, în această formă, este neconstituţională pentru urmatoarele motive:
În expunerea de motive se preciza că obiectul său de reglementare urmăreşte protejarea consumatorilor care au credite într-o monedă străină, alta decât moneda naţională, de majorarea ratelor bancare, cauzată de fluctuaţiile cursului de schimb valutar, acordându-se posibilitatea consumatorilor de a opta pentru conversia creditelor, din moneda străină în lei, fără costuri suplimentare, comisioane sau garanţii adiţionale. [...]
De asemenea, se menţiona că propunerea legislativă are în vedere şi dreptul european privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, respectiv dispoziţiile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European şi a Consiliului. Propunerea legislativă prevedea efectuarea conversiei la cursul de schimb aplicabil în ziua realizării conversiei, dacă în contractul de credit nu se specifica altfel.
Propunerea legislativă a fost adoptată în prima Cameră sesizată, Senatul României, la data de 18 iunie 2014 şi transmisă Camerei Deputaţilor, la data de 23 iunie 2014.
La data de 20 septembrie 2016 este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 preia în capitolul VI, intitulat Împrumuturi în valută, conţinutul propunerii legislative, în integralitatea sa.
Procedura legislativă este reluată în Camera decizională abia în data de 11 octombrie 2016, când este primit raportul comun întocmit de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de Comisia juridică de disciplină şi imunităţi ale Camerei Deputaţilor, prin care se formulează mai multe amendamente asupra propunerii iniţiale.
Legea este adoptată de către Camera Deputaţilor, cu amendamentele propuse, la data de 18 octombrie 2016, şi trimisă Preşedintelui României spre promulgare la data de 24 octombrie 2016, dată la care Guvernul a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu un control a priori.
Curtea Constituţională a hotărât prin Decizia 62/2017 că Legea, în această formă, este neconstituţională pentru urmatoarele motive:
UN INSTRUMENT NOU EXTREM DE UTIL ÎN RECUPERAREA CREANȚELOR COMERCIALE DIN STATELE MEMBRE UE- ORDONANŢA ASIGURĂTORIE EUROPEANĂ
Miercuri, 18 ianuarie 2017, a intrat în vigoare Regulamentul (UE) nr. 655/2014 de instituire a unei proceduri pentru ordonanţa asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă şi comercială.
Scopul Regulamentului. Crearea unui instrument juridic al Uniunii cu caracter obligatoriu și direct aplicabil, care să permită indisponibilizarea, în mod eficient și rapid, a fondurilor existente în conturile bancare, în cauzele transfrontaliere.
Caracterul procedurii instituite prin Regulament. Mijloc suplimentar şi opţional pentru creditor, care este liber să folosească orice altă procedură pentru obţinerea unei măsuri echivalente în temeiul dreptului intern.
Domeniul de aplicare. Regulamentul are aplicabilitate generală în materie civilă şi comercială, exclusiv cauzelor transfrontaliere.
Există o cauză transfrontalieră în sensul Regulamentului atunci când instanţa care instrumentează cererea de emitere a ordonanţei asigurătorii este situată într-un stat membru, iar contul bancar vizat de ordonanţa asigurătorie este deţinut în alt stat membru.
Momentul relevant pentru determinarea caracterului transfrontalier al unei cauze este data depunerii cererii de emitere a ordonanţei asigurătorii la instanţa care are competenţa de a emite ordonanţa asigurătorie
Scopul Regulamentului. Crearea unui instrument juridic al Uniunii cu caracter obligatoriu și direct aplicabil, care să permită indisponibilizarea, în mod eficient și rapid, a fondurilor existente în conturile bancare, în cauzele transfrontaliere.
Caracterul procedurii instituite prin Regulament. Mijloc suplimentar şi opţional pentru creditor, care este liber să folosească orice altă procedură pentru obţinerea unei măsuri echivalente în temeiul dreptului intern.
Domeniul de aplicare. Regulamentul are aplicabilitate generală în materie civilă şi comercială, exclusiv cauzelor transfrontaliere.
Există o cauză transfrontalieră în sensul Regulamentului atunci când instanţa care instrumentează cererea de emitere a ordonanţei asigurătorii este situată într-un stat membru, iar contul bancar vizat de ordonanţa asigurătorie este deţinut în alt stat membru.
Momentul relevant pentru determinarea caracterului transfrontalier al unei cauze este data depunerii cererii de emitere a ordonanţei asigurătorii la instanţa care are competenţa de a emite ordonanţa asigurătorie
CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE DESFIINȚEAZĂ RESTITUIREA EȘALONATĂ A TAXEI DE POLUARE
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8 din 26 februarie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal bugetare (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, denumită în continuare „OUG nr. 8/2014”) prevede la art. XV, alin. (1), că:
Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20 % din valoarea acestora.
Avocații noștri sunt implicați în prezent în cauze în care după obținerea Hotărarii definitive de restituire s-a început plata eșalonată de către Anaf.
Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20 % din valoarea acestora.
Avocații noștri sunt implicați în prezent în cauze în care după obținerea Hotărarii definitive de restituire s-a început plata eșalonată de către Anaf.
CJUE SANCŢIONEAZĂ REFUZUL AUTORITĂŢILOR DE A RECUNOAŞTE DREPTUL DE DEDUCERE. CAUZA C-277/14
În data de 22.10.2015, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în cauza C‑277/14, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Naczelny Sąd Administracyjny (Curtea Supremă Administrativă, Polonia), prin decizia din 6 martie 2014, primită de Curte la 5 iunie 2014, în procedura PPUH Stehcemp sp. j. Florian Stefanek, Janina Stefanek, Jarosław Stefanek împotriva Dyrektor Izby Skarbowej w Łodzi.
Speța se definește a fi un corolar a jurisprudenței CJUE în domeniul sancționării refuzului autorităților naționale a dreptului de deducere și o recapitulare eficientă pentru autoritățile fiscale a principiilor fundamentale ale dreptului fiscal european.
Speța se definește a fi un corolar a jurisprudenței CJUE în domeniul sancționării refuzului autorităților naționale a dreptului de deducere și o recapitulare eficientă pentru autoritățile fiscale a principiilor fundamentale ale dreptului fiscal european.
NOUTĂŢI PRIVIND INTRODUCEREA UNEI CERERI LA CEDO APLICABILE DE LA 1 IANUARIE 2016
O versiune modificată a articolului 47 din Regulamentul Curții, care stipulează condițiile pentru a introduce în mod corect la Curte o cerere completă și validă, a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.
Modificările sunt următoarele:
Modificările sunt următoarele:
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI A PUBLICAT MOTIVAREA PRIVIND DECIZIA DE NECONSTITUȚIONALITATE A LEGII DĂRII ÎN PLATĂ
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1, alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) și (5), art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său.
Pe scurt, problemele recurente invocate de bănci în motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate care au primit o motivare istorică din partea Curţii Constituţionale se referă la:
-aplicabilitatea criteriilor privind impreviziunea-reglementată ca atare pentru prima dată în 2011 prin Noul Cod Civil- unor contracte de credit încheiate preponderent între 2007-2009;
-aplicarea legii unor contracte în temeiul cărora a fost pornită executarea silită cu motivarea că s-ar încalca astfel autoritatea de lucru judecat a Hotararii prin care s-a dispus încuviintarea executarii silite;
-limitele aduse dreptului de proprietate prin lege.
Pe scurt, problemele recurente invocate de bănci în motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate care au primit o motivare istorică din partea Curţii Constituţionale se referă la:
-aplicabilitatea criteriilor privind impreviziunea-reglementată ca atare pentru prima dată în 2011 prin Noul Cod Civil- unor contracte de credit încheiate preponderent între 2007-2009;
-aplicarea legii unor contracte în temeiul cărora a fost pornită executarea silită cu motivarea că s-ar încalca astfel autoritatea de lucru judecat a Hotararii prin care s-a dispus încuviintarea executarii silite;
-limitele aduse dreptului de proprietate prin lege.
ÎNŢELEGERI TIP CARTEL. CONSILIUL CONCURENŢEI A SANCŢIONAT ŞASE COMPANII PETROLIERE CU AMENDĂ DE APROAPE 880 MILIOANE LEI
La sfârşitul anului 2011, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere cu amendă de aproape 880 milioane lei (205 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.
În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium.
SC OMV Petrom SA (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit o amendă de 366,5 milioane de lei. SC OMV Petrom Marketing SRL (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane de lei, în timp ce SC Rompetrol Downstream SRL a primit o amendă de 159,5 milioane de lei. SC Lukoil Romania SRL a fost amendată cu 136,8 milioane de lei, SC MOL Romania Petroleum Products SRL cu 80,2 milioane de lei şi SC ENI Romania SRL cu 11,1 milioane de lei.
În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele şase companii au încălcat atât Legea Concurenţei, cât şi Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) prin stabilirea retragerii simultane pe piaţă a sortimentului de benzină Eco Premium.
SC OMV Petrom SA (la data încălcării legii opera benzinăriile Petrom şi Petrom V) a primit o amendă de 366,5 milioane de lei. SC OMV Petrom Marketing SRL (la data încălcării legii opera benzinăriile OMV) a fost amendată cu 137,2 milioane de lei, în timp ce SC Rompetrol Downstream SRL a primit o amendă de 159,5 milioane de lei. SC Lukoil Romania SRL a fost amendată cu 136,8 milioane de lei, SC MOL Romania Petroleum Products SRL cu 80,2 milioane de lei şi SC ENI Romania SRL cu 11,1 milioane de lei.
