Pe langă sumele datorate aveţi de plătit cheltuieli de executare uriaşe?
Citiţi aici care sunt cheltuielile de executare silită, cine le suportă, în ce limite pot fi percepute şi cum pot fi acestea contestate.
Sumele pentru care poate fi pornită executarea silită sunt: debitul principal, accesoriile şi cheltuielile de executare.
Cheltuielile de executare sunt enumerate exemplificativ la art. 670 Cod Procedură Civilă, după cum urmează:
1. Taxele de timbru necesare declanşării executării silite. Intră în această categorie taxa judiciară de timbru de 20 de lei aferentă cererii de încuviinţare a executării silite. În ipoteza în care sunt mai multe titluri executorii (de exemplu, mai multe bilete la ordin emise de acelaşi debitor) se vor datora atatea taxe de timbru câte titluri sunt.
2. Onorariul Executorului Judecătoresc, stabilit potrivit legii. Prevederile legale care reglemetează cuantumul sumei ce poate fi stabită cu titlu de onoariu al Executorului Judecătoresc sunt dispoziţiile Ordinului Ministrului Justiţiei 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, precum şi ale art. 39, alin. (1) şi (2) din Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
Art. 39 stabileşte următoarele limite:
a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.
În cazul în care Executorul Judecătoresc este înregistrat în scopuri de TVA, la sumele stabilite conform criteriilor de mai sus se va adăuga TVA, onorariul maximal reprezentând onorariul pe care are dreptul efectiv să îl încaseze acesta, neexistând nicio justificare pentru imputarea TVA-ului asupra organului de executare. Este important de precizat acest aspect, întrucât am văzut numeroase contestaţii la executare, în practică, motivate strict pe neincluderea de către executor al TVA în onorariul maximal, contestaţii respinse în proporţie covârşitoare.
Calcul demonstrativ onorariu maximal:
Creanţa de 10 000 lei ------ executor neînregistrat în scopuri de TVA ------onorariu maximal: 10% x 5000-----500 lei.
-------- executor înregistrat în scopuri de TVA------onorariu maximal: 10% x 5000 lei-----500 lei + TVA (19% x 500)----595 lei.
3. Onorariul avocatului în faza de executare silită. Este vorba de avocatul creditorului care va percepe un onorariu pentru redactarea cererii de executare silită, reprezentarea creditorului în faţa Executorului Judecătoresc, supravegherea evoluţiei dosarului de executare, demersuri făcute de executor, eventuale contestaţii la executare (creditorul, la fel ca debitorul poate fi nemulţumit de măsurile luate de executor şi le poate contesta), apărări în eventuala contestaţie a debitorului, etc.
În privinţa onorariului avocatului legea nu instituie un plafon maximal, însă, prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 272 din 26 august 2017 s-a aprobat „Tabloul onorariilor minimale”, care stabileşte următoarele onorarii minimale pe care le poate percepe avocatul în cadrul procedurii de executare:
2.4.1. asistență/ reprezentare în procedura executării silite cu caracter patrimonial:
ü până la valoarea de 5.000 lei - 450 lei;
ü între 5.001 lei și 25.000 lei – 5 % din valoarea litigiului, însă nu mai puțin de 700 lei;
ü între 25.001 lei și 100.000 lei – 4 % din valoarea litigiului nu mai puțin de 1 250 lei;
ü între 100.001 lei și 250.000 lei -3 % din valoarea litigiului însă nu mai puțin de 4 000 lei;
ü peste 250.000 lei – 2 % din valoarea litigiului însă nu mai puțin de 7 500 lei;
ü peste 1 000 000 - 1 % din valoarea litigiului dar mai puțin de 12500 lei.
2.4.2. asistență/ reprezentare în procedura executării silite cu caracter nepatrimonial – 960 lei;
2.4.3. contestație la executarea împotriva executării silite având caracter patrimonial - se aplică prevederile pct. 3;
2.4.4. contestația la executare împotriva executării silite având caracter nepatrimonial - 1200 lei;
2.4.5. cereri de suspendare a executării silite, respectiv a executării provizorii - 480 lei;
2.4.6. cererile de întoarcere a executării silite - 1 200 lei.
Executorul Judecătoresc are obligaţia de a include în cuantumul cheltuielilor de executare numai acele sume cu privire la care creditorul reuşeşte să facă dovada că au fost efectiv achitate avocatului.
4. Onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului. Onorariul expertului trebuie suportat de partea care a propus expertiza. Dacă debitorul a propus expertiza însă nu înţelege să facă plata, aceasta trebuie preluată şi avansată de către creditor, urmând, în cazul în care continuă executarea să fie imputată debitorului ca şi cheltuială de executare.
Traducătorul sau interpretul intervin atunci când una dintre părţi nu este cunoscătoare a limbii române sau prezintă dizabilităţi grave.
5. Cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită. Intră în acestă categorie cheltuielile de notare în diverse registre de publicitate a urmării silite, publicaţii în ziare privind organizarea de licitaţii ş.a.
6. Cheltuielile de transport cuprind cheltuieli presupuse de deplasarea creditorului, martorilor asistenţi, executorului judecătoresc, etc. pentru efectuarea actelor de executare.
7. Alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite. Pentru determinarea acestora legiuitorul nu stabileşte niciun fel de criteriu, fiind lăsate la aprecierea Executorului Judecătoresc şi putând fi cenzurate ulterior pe calea contestaţiei la executare. Pot fi cuprinse aici cheltuieli referitoare la remuneraţia administratorului sechestru, cheltuieli pentru conservarea şi depozitarea bunului, etc.
Cine stabileşte cheltuielile de executare?
Cheltuielile de executare silită sunt stabilite de Executorul Judecătoresc prin încheiere executorie, emisă fără citare părţilor, dar care li se comunică şi care poate fi atacată doar prin contestaţie la executare în termen de 5 zile de la comunicare.
Pot fi reduse cheltuielile de executare? De către cine?
În cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia.
De asemenea prevederea în lege a unor onorarii maximale nu înseamnă că acestea trebuie stabilite întotdeauna în cuantumul maxim şi nu pot fi reduse în funcţie de varii criterii, precum complexitatea procedurii execuţionale, dificultatea sau noutatea cazului, notorietatea, experienţa sau reputaţia Executorului Judecătoresc, etc.
Cheltuielile aferente executării, altele decât onorariul Executorului trebuie să aibă în spate acte doveditoare ale efectuării lor şi trebuie plătite integral. Onorariul Executorului Judecătoresc poate fi redus chiar de către acesta. În privinţa onorariului avocatului creditorului, Executorul Judecătoresc nu are competenţă de apreciere.
Aşadar, cheltuielile de executare, pot fi cenzurate/reduse de către instanţa de judecată ca urmare a formulării de către persoana interesată a contestaţiei la executare. În lipsa cadrului formal al contestaţiei la executare, nu are niciun mecanism de intevenţie. Cu toate acestea, exercitarea contestaţiei la executare fără ca aceasta să cuprindă critici pe chestiunea cheltuielilor la executare echivalează cu neformularea contestaţiei.
Un aspect foarte important este că formularea contestaţiei la executare nu suspendă executarea, decât dacă este cerută expres şi suspendarea. Spre deosebire de celelate sume pentru care poate fi pornita executarea (debit, accesorii), când se datorează cauţiune pentru suspendare, în privinţa cheltuielilor de executare nu se datorează cauţiune.
În concluzie, stabilirea eronată a cheltuielilor de executare silită poate fi deopotrivă unul dintre motivele pentru care executarea silită pornită împotriva dvs. poate fi contestată cu succes.
Citiţi aici care sunt cheltuielile de executare silită, cine le suportă, în ce limite pot fi percepute şi cum pot fi acestea contestate.
Sumele pentru care poate fi pornită executarea silită sunt: debitul principal, accesoriile şi cheltuielile de executare.
Cheltuielile de executare sunt enumerate exemplificativ la art. 670 Cod Procedură Civilă, după cum urmează:
1. Taxele de timbru necesare declanşării executării silite. Intră în această categorie taxa judiciară de timbru de 20 de lei aferentă cererii de încuviinţare a executării silite. În ipoteza în care sunt mai multe titluri executorii (de exemplu, mai multe bilete la ordin emise de acelaşi debitor) se vor datora atatea taxe de timbru câte titluri sunt.
2. Onorariul Executorului Judecătoresc, stabilit potrivit legii. Prevederile legale care reglemetează cuantumul sumei ce poate fi stabită cu titlu de onoariu al Executorului Judecătoresc sunt dispoziţiile Ordinului Ministrului Justiţiei 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, precum şi ale art. 39, alin. (1) şi (2) din Legea 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
Art. 39 stabileşte următoarele limite:
a) pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanţele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depăşeşte 50.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanţele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depăşeşte 80.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanţele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depăşeşte 100.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.
În cazul în care Executorul Judecătoresc este înregistrat în scopuri de TVA, la sumele stabilite conform criteriilor de mai sus se va adăuga TVA, onorariul maximal reprezentând onorariul pe care are dreptul efectiv să îl încaseze acesta, neexistând nicio justificare pentru imputarea TVA-ului asupra organului de executare. Este important de precizat acest aspect, întrucât am văzut numeroase contestaţii la executare, în practică, motivate strict pe neincluderea de către executor al TVA în onorariul maximal, contestaţii respinse în proporţie covârşitoare.
Calcul demonstrativ onorariu maximal:
Creanţa de 10 000 lei ------ executor neînregistrat în scopuri de TVA ------onorariu maximal: 10% x 5000-----500 lei.
-------- executor înregistrat în scopuri de TVA------onorariu maximal: 10% x 5000 lei-----500 lei + TVA (19% x 500)----595 lei.
3. Onorariul avocatului în faza de executare silită. Este vorba de avocatul creditorului care va percepe un onorariu pentru redactarea cererii de executare silită, reprezentarea creditorului în faţa Executorului Judecătoresc, supravegherea evoluţiei dosarului de executare, demersuri făcute de executor, eventuale contestaţii la executare (creditorul, la fel ca debitorul poate fi nemulţumit de măsurile luate de executor şi le poate contesta), apărări în eventuala contestaţie a debitorului, etc.
În privinţa onorariului avocatului legea nu instituie un plafon maximal, însă, prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 272 din 26 august 2017 s-a aprobat „Tabloul onorariilor minimale”, care stabileşte următoarele onorarii minimale pe care le poate percepe avocatul în cadrul procedurii de executare:
2.4.1. asistență/ reprezentare în procedura executării silite cu caracter patrimonial:
ü până la valoarea de 5.000 lei - 450 lei;
ü între 5.001 lei și 25.000 lei – 5 % din valoarea litigiului, însă nu mai puțin de 700 lei;
ü între 25.001 lei și 100.000 lei – 4 % din valoarea litigiului nu mai puțin de 1 250 lei;
ü între 100.001 lei și 250.000 lei -3 % din valoarea litigiului însă nu mai puțin de 4 000 lei;
ü peste 250.000 lei – 2 % din valoarea litigiului însă nu mai puțin de 7 500 lei;
ü peste 1 000 000 - 1 % din valoarea litigiului dar mai puțin de 12500 lei.
2.4.2. asistență/ reprezentare în procedura executării silite cu caracter nepatrimonial – 960 lei;
2.4.3. contestație la executarea împotriva executării silite având caracter patrimonial - se aplică prevederile pct. 3;
2.4.4. contestația la executare împotriva executării silite având caracter nepatrimonial - 1200 lei;
2.4.5. cereri de suspendare a executării silite, respectiv a executării provizorii - 480 lei;
2.4.6. cererile de întoarcere a executării silite - 1 200 lei.
Executorul Judecătoresc are obligaţia de a include în cuantumul cheltuielilor de executare numai acele sume cu privire la care creditorul reuşeşte să facă dovada că au fost efectiv achitate avocatului.
4. Onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului. Onorariul expertului trebuie suportat de partea care a propus expertiza. Dacă debitorul a propus expertiza însă nu înţelege să facă plata, aceasta trebuie preluată şi avansată de către creditor, urmând, în cazul în care continuă executarea să fie imputată debitorului ca şi cheltuială de executare.
Traducătorul sau interpretul intervin atunci când una dintre părţi nu este cunoscătoare a limbii române sau prezintă dizabilităţi grave.
5. Cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită. Intră în acestă categorie cheltuielile de notare în diverse registre de publicitate a urmării silite, publicaţii în ziare privind organizarea de licitaţii ş.a.
6. Cheltuielile de transport cuprind cheltuieli presupuse de deplasarea creditorului, martorilor asistenţi, executorului judecătoresc, etc. pentru efectuarea actelor de executare.
7. Alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite. Pentru determinarea acestora legiuitorul nu stabileşte niciun fel de criteriu, fiind lăsate la aprecierea Executorului Judecătoresc şi putând fi cenzurate ulterior pe calea contestaţiei la executare. Pot fi cuprinse aici cheltuieli referitoare la remuneraţia administratorului sechestru, cheltuieli pentru conservarea şi depozitarea bunului, etc.
Cine stabileşte cheltuielile de executare?
Cheltuielile de executare silită sunt stabilite de Executorul Judecătoresc prin încheiere executorie, emisă fără citare părţilor, dar care li se comunică şi care poate fi atacată doar prin contestaţie la executare în termen de 5 zile de la comunicare.
Pot fi reduse cheltuielile de executare? De către cine?
În cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia.
De asemenea prevederea în lege a unor onorarii maximale nu înseamnă că acestea trebuie stabilite întotdeauna în cuantumul maxim şi nu pot fi reduse în funcţie de varii criterii, precum complexitatea procedurii execuţionale, dificultatea sau noutatea cazului, notorietatea, experienţa sau reputaţia Executorului Judecătoresc, etc.
Cheltuielile aferente executării, altele decât onorariul Executorului trebuie să aibă în spate acte doveditoare ale efectuării lor şi trebuie plătite integral. Onorariul Executorului Judecătoresc poate fi redus chiar de către acesta. În privinţa onorariului avocatului creditorului, Executorul Judecătoresc nu are competenţă de apreciere.
Aşadar, cheltuielile de executare, pot fi cenzurate/reduse de către instanţa de judecată ca urmare a formulării de către persoana interesată a contestaţiei la executare. În lipsa cadrului formal al contestaţiei la executare, nu are niciun mecanism de intevenţie. Cu toate acestea, exercitarea contestaţiei la executare fără ca aceasta să cuprindă critici pe chestiunea cheltuielilor la executare echivalează cu neformularea contestaţiei.
Un aspect foarte important este că formularea contestaţiei la executare nu suspendă executarea, decât dacă este cerută expres şi suspendarea. Spre deosebire de celelate sume pentru care poate fi pornita executarea (debit, accesorii), când se datorează cauţiune pentru suspendare, în privinţa cheltuielilor de executare nu se datorează cauţiune.
În concluzie, stabilirea eronată a cheltuielilor de executare silită poate fi deopotrivă unul dintre motivele pentru care executarea silită pornită împotriva dvs. poate fi contestată cu succes.
