De cele mai multe ori recuperarea creanțelor are loc în prima etapă a procesului de colectare, etapa amiabilă (softcollection). Cum procedăm, însă, în situația unui Debitor care nu colaborează?
Recuperarea judiciară a creanțelor comerciale presupune învestirea instanțelor de judecată, în vederea obținerii concursului autorităților statului pentru executarea silită a creanțelor, sau a scoate din circuitul civil un Debitor care nu-și poate onora obligațiile și atragerea răspunderii organelor de conducere care și dacă se fac vinovate de starea în care se află Debitoarea.
Procedurile judiciare aplicabile pentru recuperarea creanțelor comerciale de la Debitori- societăți românești sunt:
- Proceduri speciale: ordonanța de plată (i), cererea de valoare redusă (ii);
- Procedura de drept comun: cererea de chemare în judecată (pretenții);
- Cererea Creditorului de deschidere a procedurii insolvenței- procedură improprie de recuperare a creanțelor.
1. Ordonanța de plată (i) este reglementată în articolele 1 014-1 025 Cod Procedură Civilă și preia caracteristicile celor două proceduri anterioare prevăzute în Ordonanța Guvernului 5/ 2001 privind procedura somației de plată, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului 119 / 2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte între profesioniști. Procedura Ordonanței de plată este cunoscută în legislațiile naționale ale mai multor state europene cum ar fi Germania Austria, Franța, Finlanda, Belgia, Grecia, Luxemburg, Italia, Portugalia, Spania Slovenia, Suedia, Ungaria sau Cehia, cu aspecte specifice fiecărui stat.
Condiții de admisibilitate. Pe lângă condițiile generale exercitării oricărei acțiuni în instanță (formularea unei pretenții, interesul, calitatea procesuală și capacitatea procesuală) pentru a fi admisă o cerere de Ordonanță de plată trebuie îndeplinite și condiții speciale.
Acestea sunt: natura creanței, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, creanța să fie consemnată în scris, somarea prealabilă a debitorului.
Natura creanței. Pe calea Ordonanței de plată pot fi recuperate exclusiv creanțe care au ca obligație îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani.
Caracterul cert, lichid și exigibil al creanței. Ce înseamnă creanță certă lichidă și exigibilă ne spune articolul 663 Cod Procedură Civilă care prevede că o creanță este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau sau înscrisul în care este constatată cuprinde suficiente elemente care permit stabilirea acesteia și este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Cu alte cuvinte, este necesară existența unui contract, fie el și în forma simplificată a facturii acceptate la plată , sunt necesare facturi recepționate de Debitor, semnate de primire, sau achitate parțial și necontestate în vreun fel și termenul de plată să fie depășit.
Creanța să fie constatată printr-un înscris. Orice contract poate sta la baza unei creanțe ce poate fi recuperată pe calea Ordonanței de plată, fie că vorbim de contract de vânzare, contract de prestări servicii, contract de locațiune/închiriere, contract de schimb, contract de cesiune, contract de antrepriză, contract de mandat, contract de împrumut, contract de depozit, contract de tranzacție, contract de transport (scrisoare de trăsură), cu condiția ca acesta să nu fi considerat titlu executoriu potrivit legislației în vigoare, de exemplu contractul autentificat de notarul public care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă, contractul de arendă înregistrat la autoritățile fiscale sau contractul de închiriere înregistrat la ANAF în condițiile legii. În această ipoteză contractul poate fi deja pus în executare, iar ordonanța de plată ar fi lipsită de interes.
Somarea prealabilă a debitorului. Anterior introducerii cererii de Ordonanță de plată, creditorului va comunica debitorului, potrivit articolului 1 015 Cod Procedură Civilă, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, o somație prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Dovada comunicării somației se va atașa cererii privind ordonanța de plată.
În lipsa somației cererea de ordonanță de plată poate fi respinsă ca inadmisibilă.
Acestea ar fi în linii mari condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea uzita procedura specială a ordonanței de plată în vederea recuperării creanțeor comerciale.
Taxe judiciare de timbru aferente cererii de ordonanță de plată
Pentru oricare cerere adresată instanței de judecată trebuie achitată o taxă judiciară de timbru care se face venit la bugetul statului. Cuantumul taxelor judiciare de timbru se determină potrivit OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și diferă în funcție de procedura de judecată aleasă. În materia ordonanței de plată taxa judiciară de timbru este de 200 lei.
Cererea de valoare redusă (ii) este reglementată la articolele 1.026-1.033 Cod Procedură Civilă. Această procedură este de noutate în legislația procesuală civilă română și are dreptul sursă Regulamentul 861/ 2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind stabilirea unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă.
O particularitate a acestei cereri privește redactarea acesteia și anume obligativitatea completării formularului -tip de cerere, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției 59/C/2013.
Condiții de admisibilitate. Pentru a fi admisă o cerere de valoare redusă trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții speciale: valoarea creanței, natura dreptului patrimonial.
Valoarea creanței. Pe calea cererii de valoare redusă astfel cum aceasta este reglementată de articol 1.026 și următoarele Cod Procedură Civilă pot fi valorificate cerere având un obiect a cărui valoare nu depășește suma de 10.000 RON.
Natura dreptului patrimonial. Au existat opinii în sensul că această procedură s-ar aplica doar în cazul creanțelor a căror obligație corelativă constă în plata unei sume de bani, însă de asemenea s-a considerat că din moment ce legea nu prevede în mod expres o asemenea distincție, această procedură nu ar fi exclusă, de plano și în ce privește orice alt drept evaluabil in bani, câtă vreme acesta nu este încadrat în materiile expres și limitativ prevăzute de articolul 1.026 alin. (2) și (3) Cod Procedură Civilă de la aplicarea procedurii speciale.
Cererea de valoare redusă se judecă în camera de consiliu iar citarea părților nu este obligatorie însă poate fi dispusă de instanță în condițiile în care apreciază acest lucru necesar sau când una dintre părți o cerere.
Este o procedură rapidă de recuperare a creanțelor comerciale, însă, având în vedere particularitățile privind probatoriul ce poate fi administrat în susținerea cererii de valoare redusă se recomandă a fi utilizată doar în condițiile în care creanța rezultă fără dubiu din înscrisuri. Potrivit articolului 1 030 alin. (9) Cod Procedură Civilă, instanța poate încuviința și alte probe în afara înscrisurilor depuse de părți. Nu vor fi însă admise acele probe a căror administrare necesită cheltuieli disproporționate față de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenționale.
Așadar, este discutabil în ce măsură ar fi încuviințată, de exemplu, o expertiză judiciară, pentru dovedirea aspectelor contestate de Debitor, în condițiile în care valoarea creanței de recuperat ar fi de 2000 lei, iar costul expertizei de 4000 lei.
Importanța probelor ce pot fi încuviințate privește posibilitatea demonstrării de către parte a pretențiilor sale. Ori câtă vreme o probă necesară nu ar fi încuviințată s-ar putea ajunge chiar la pierderea dreptului.
Trebuie menționat că cererea de valoare redusă, spre deosebire de Ordonanța de plată, are putere de lucru judecat. Astfel o dată respinsă, creanța ce a făcut obiectul cererii nu mai poate fi cerută pe calea unei alte proceduri în instanță.
Pentru aceste motive este foarte importantă alegerea cu prudență a căilor procesuale pe care un creditor le utilizează în recuperarea creanței sale.
În materia cererii de valoare redusă taxa judiciară de timbru este de 50 lei pentru creanțe ce nu depășesc 2000 lei și de 200 lei pentru creanțe a căror valoare este situată între 2000 lei și 10 000 lei.
2. Cererea de chemare în judecată (pretenții) este reglementată de art. 194 și următoarele Cod Procedură Civilă. Regulile acesteia se aplică în mare parte oricărei cereri adresate instanței (condiții generale, reguli de procedură, probe, etc), atunci când nu există reglementări speciale derogatorii, de aceea este considerată ca reprezentând dreptul comun. Este o procedură complexă, presupune administrarea unui probatoriu vast (martori, interogatoriu, expertiză), în dovedirea dreptului pretins și are un domeniu larg de aplicabilitate.
Este recomandată utilizarea acestei proceduri ori de câte ori există dubii cu privire la întinderea drepturilor și obligațiilor părților, atunci când situația scriptică este interpretabilă, insuficientă, iar dreptul cerut pe calea cererii de chemare în judecată trebuie stabilit în limitele sale de instanța de judecată.
În ce privește taxele judiciare de timbru aferente acestei proceduri, ele se determină potrivit art. 3 din OG 83/2013, după cum urmează:
Art. 3 din OG 83/2013
(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecatorești, se taxează astfel:
a) pana la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai putin de 20 lei;
b) intre 501 lei si 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
c) intre 5.001 lei si 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
d) intre 25.001 lei si 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
e) intre 50.001 lei si 250.000 lei- 2.105 lei +2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei- 6.105 lei +1% pentru ce depaseste 250.000 lei.
Avantajele acestei proceduri consta în posibilitatea utilizării unui probatoriu complex pentru dovedirea pretențiilor (a creanței, în discuția de față), prezența părților în fața instanței, personal sau prin reprezentant, pentru a prezenta nemijlocit situația de fapt, analiza temeinică a cauzei de către judecător sub toate aspectele de fapr și de drept relevante.
Dezavantajele sunt data de durata mai mare a procesului și de taxele de timbru mai ridicate.
3. Cererea Creditorului de deschidere a procedurii insolvenței- procedură improprie de recuperare a creanțelor. Am denumit-o procedură improprie pentru că poate fi oarecum ciudat să spui că o creanță poate fi recuperată prin lichidarea unei societăți. Dar nu este deloc așa.
Insolvența se poate dovedi utilă atât pentru Creditor cât și pentru Debitor, deoarece urmărește instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci cand este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia.
Astfel, la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate executările silite începute și toți creditorii se vor înscrie la masa credală.
Se evaluează situația debitoarei, posibilități de redresare, înstrăinări frauduloase, acțiuni ale organelor de conducere care au dus la cauzarea stării de insolvabilitate, etc.
Astfel, în loc de executări silite care dăinuie sine die pe motiv de lispsă de bunuri ce pot fi valorificate, vom avea:
- Posibilitatea unui plan de reorganizare, cu un program de plată a creanțelor, în care există șansa achitării, fie măcar și în parte a creanței;
- Mai multe bunuri de valorificat spre acoperirea creanțelor în cazul ăn care se constată scoaterea frauduloasă de bunuri din societate;
- Răspunderea Administratorului cu bunurile personale, în condițiile în care se stabilește că a provocat starea de insolvență, și în cel mai rău caz,
- Trecerea creanței la ,,pierderi din punct de vedere contabil, la închiderea procedurii insolvenței și ajustarea bazei de stabilire a TVA.
Condiții de admisibilitate. Pentru a se putea dispune deschiderea procedurii insolvenței la cererea Creditoarei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: debitorul să aibă calitatea de profesionist, creanța să fie certă, lichidă și exigiliă, termenul de plată să fie depășit cu peste 60 zile, creanța să depășească valoarea prag de 40 000 lei.
Taxa judiciară de timbru aferentă cererii de deschidere a procedurii insolvenței este de 200 lei.
Aceasta ar fi prezentarea pe scurt (foarte scurt) a procedurilor judiciare ce pot fi utilizate pentru recuperarea de creanțe. Alegerea uneia sau a alteia ține de verificarea actelor dvs. și trebuie făcută responsabil și asumat, cunoscând avantajele și riscurile fiecărei proceduri.
