CONTESTAŢIA LA EXECUTAREA SILITĂ PORNITĂ ÎN TEMEIUL UNUI TITLU EXECUTORIU REPREZENTAT DE CONTRACTUL DE CREDIT BANCAR
Reglementarea de bază rămâne în continuare cuprinsă în art. 622-913 Cod Procedură Civilă în ce privește procedura de executare silită propriu-zisă: termene, motive, instanța competentă, bunuri ce pot fi urmărite etc.
Ceea ce face din aceasta executare silită una specială pentru care merită să o tratăm distinct de contestația la executare silită de drept comun este explozia de executări silite pornite în ultimii ani ca urmare a imposibilității plății la termen de către populație a ratelor scadente, pe fondul crizei economice globale și a aprecierii excesive a unor valute exotice.
În acest context, băncile au căutat să scape rapid de creditele neperformante acordate și au decis să le cesioneze către recuperatori de creanțe, de unde rezultă motive de contestație la executare strâns legate de notificarea cesiunii către dumneavoastră (i), sumele pe care le pot urmări recuperatorii (ii), calitatea contractului de credit de a rămâne titlu executoriu și după cesiune (iii), intervenția prescripției (iv);
În ce privește recuperatorii de creanțe, este important de urmărit cine a făcut cererea de executare silită și în ce calitate. Dacă a fost făcută de către reuperator în caliate de Cesionar- adică noul titular al creanției- nu sunt probleme. Dacă, însă, a fost făcută de către recuperator în caliate de Mandatar, executarea silită poate fi anulată întrucât urmare a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție a României 9/2016 recuperatorii (organizați în SRL) nu pot reprezenta în instanță si nu pot redacta cereri, astfel: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.
Pentru a evita aplicarea acestei prevederi recuperatorii încheie contracte de asistență juridică pe sume modice (50-100 lei) cu avocați. Atenție, în acest caz, contractul de asistență trebuie încheiat direct cu titularul creanței (care, în cazul Mandatului, rămâne Banca şi nu Recuperatorul de creanţe). Dacă aveți suspiciuni cu privire la contractul de asistență aveți dreptul să cereți înstanței de judecată să îi pună în vedere reprezentantului să depună contractul de asistență, în original. Onorariul derizoriu din contract (onorariul de 50 de lei, de exemplu) poate afecta valabila reprezentare, contractul reprezentând o fraudă la lege. În acest caz, concomitent cu sesizarea Baroului și sesizarea protecției consumatorului, în lipsa prezentării dovezii calității de reprezentant executarea silită poate fi anulată.
Sumele pe care le pot urmări recuperatorii. Potrivit legislației în vigoare activitatea de creditare este apanajul societăților bancare. Astfel, recuperatorii de creanțe, după momentul cesiunii nu pot calcula în continuare dobânzi.
Au existat la un moment dat discuții potrivit cărora contractul de credit ar fi titlu executoriu câtă vreme titularul creanței rămâne banca și că ulterior cesiunii și-ar pierde acest caracter. Consecința ar fi fost că executările silite pornite de către recuperatori ar fi fost anulate în masă ca fiind pornite fără a exista un titlu executoriu. Din păcate, discuția s-a creat în baza unei hotărâri eronate a unei instanțe și amatorii de clientelă s-au înghesuit să distribuie știrea pe internet (unde nu există cenzură și fiecare scrie ce vrea) și în acest context s-a creat ideea că acesta ar fi un motiv de contestație la executare. Nu este.
Prin Decizia nr. 3/2014 privind examinarea sesizării formulate de Tribunalul Specializat Cluj în Dosarul nr. 15.427/211/2013 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 1 396 din Codul civil de la 1864, respectiv dacă poate fi dispusă încuviințarea executării silite a unui contract de credit la cererea creditorului cesionar al creanței, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că modificarea părților originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanța titlului executoriu. Hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt obligatorii potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Intervenția prescripției este altul din motivele de contestație la executare invocate adesea și care în marea majoritate a cazurilor a fost admis. Astfel, în cazul în care de la data la care contractul de credit a fost declarat scadent anticipat au trecut mai mult de trei ani în care nu s-a făcut niciun act care să întrerupă prescripția (nu ați făcut plăți parțiale, nu ați semnat acorduri de plată, etc.) dreptul deținătorului creanței de a cere executarea silită este prescris. De ce trebuie să invocați dvs. prescripția pe calea contestației la executare și de ce nu poate observa judecătorul care încuviințează executarea silită că dreptul este prescris și pe cale de consecință să nu încuviințeze executarea? Pentru că potrivit Codului Civil din 2009, intrat în vigoare în 2011, prescripția devine o instituție de ordine privată (adică protejează interese particulare ale persoanelor în cauză). Anterior prescripția era reglementată de Decretul nr.167 din 10 aprilie 1958 privitor la prescripţia extinctivă și se considera că protejează un interes de ordine publică (adică era interesul societății în general să existe o securitate a circuitului civil). Acestă modificare de optică a dus la schimbarea titularilor dreptului de a invoca prescripția. Când era considerată de ordine publică, aceasta era invocată de judecător, din oficiu. Acum trebuie invocată de partea interesată- adică de dvs. cel executat silit.
Pe de altă parte, contractele de credit fiind contracte de adeziune- adică având un conținut stabilit dinainte de semnare de către Bancă, pe care dvs. în calitate de consumator, nu ați avut o posibilitate reală de a-l negocia, se pune problema clauzelor abuzive (comision de administrare, comision de risc, posibilitatea băncii de a modifica moneda în cazul în care aceasta se depreciază sub un anumit procent, nefiind prevăzută această posibilitate și pentru consumator), asumarea riscului de către consumator etc. Nulitatea clauzelor abuzive poate fi solicitată pe calea contestație la executare. În cazul în care instanța constată clauze abuzive, acestea vor fi eliminate din contract, cu modificarea corespunzătoare a sumei urmărite și desființarea actelor de executare îndeplinite deja.
La nivel de politică legislativă a fost adoptat, sau s-a încercat adoptarea unui pachet de legii pentru reglementarea situației persoanelor executate silit: Legea falimentului personal- care va intra în vigoare în 2018, Legea conversiei care a fost declarată neconstituțională în întregul său și Legea dării în plată așa cum a fost configurată de Curtea Constituțională. Avantajul acestor reglementări- al celor care au intrat în vigoare şi al celor ce vor intra- este că prevederile lor sunt aplicabile, deși împotriva persoanei care solicită aplicarea acestor legi, a fost pornită executarea silită. Având în vedere că această criză nu s-a manifestat doar la nivelul României, trebuie urmărite și Directivele Europene în domeniu, modul în care au fost transpuse în legislația noastră internă precum și hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.